Insomnie cronică.

OCC: Marţi seară, ora 19, furtună.

BIC:
Îşi trecu mâna prin părul lung ce îi cădea pe umeri şi lăsă chitara lângă ea, pe canapea. Totul era prea monoton pentru ea, iar asta o scotea din minţi. Avea nevoie de o nouă ocupaţie, iar desenul sau muzica erau excluse. Se ridică în picioare şi merse la fereastră. Se săturase de atâta ploaie.
La naiba, când se va termina odată? întrebă, rupând acel fir al tăcerii ce se aşternuse peste ea. Atinse cu palma geamul şi un mic fior electric îi străbătu trupul. Zâmbi schiţat.

Marti seara, deja se intunecase. Aproape pierde contactul cu realitatea la o lovitura primita din cerul plumburiu, de unde ploua cu galeata. Inca o lovitura in aripile sangerii si avea sa pice de la o inaltime prea mare. Atacat continuu de demonii intunericului, pierde scutul angelic si se prabuseste ca un avion prin picurii reci, lovind inevitabil o fereastra mare a unui bloc, intrant prin ea. Se lasa linistea dupa bubuitura primita cand face contact cu peretele opus al incaperii.
Ramane insa pe picioare respirand sacadat se pare. Aripile sangerii aveau o culoare mai intensa de rosu din cauza sangelui ce curgea, iar fata ii fusese usor brazdata de cioburile ferestrei.
Priveste in jur si o tinteste cu privirea pe fata ce statea inmarmurita nu departe de el, dar parea ca il priveste cu o oarecare admiratie.
-Minunat... spune mai mult ironic pentru el si se lasa usor in jos pe un genunche, pentru a incerca sa isi vindece ranile.

Se întoarse de la fereastră mergând spre canapea. Îşi dădu jos cămaşa ce o purta, rămânând într-un maieu negru mulat pe abdomen ce îi scotea formele în evidenţă. Tresări când auzi zgomotul geamul spart şi se întoarse cu faşa spre el, câteva cioburi tăind-o pe braţe şi chip. Îl privi uimită pe băiat, fără a mai da importanţă micilor tăieturi. "Minunat...", îl aui spunând şi clipi de câteva ori, parcă trezându-se din acea reverie. Se apropie de el.
-Lasă-mă să te ajut, spuse cu vocea uşor gâtuită.

O priveste usor nedumerit prima data, fara sa isi dea seama ca se apropie de el. Insa ii simte aura vampirica cand deja il atinsese pe umar. O priveste calm dar fara urma de sentiment in ochii lui negri, si se ridica indepartand-o usor de el, fara a fii nepoliticos.
-Nu e nevoie spune el scurt, o prinde scurt de mana vindecandu-i ranile de pe fata si corp. I se parea cunoscuta, parca o mai vazuse undeva dar nu era sigur. Decide sa nu se complice, deoare il durea tot corpul. Ii da drumu la mana si se indeparteaza vrand sa mearga catre usa.
-Scuzele mele de deranj domnisoara O priveste scurt si schiteaza un scurt zambet. Pocneste din degete scurt facand fereastra sparta sa revina la normal si iasa pe usa. Nu era prea prietenos de fel, era singuratic si inchis, deci prefera sa isi vada de treburi.
Odata iesit pe usa fetei, coboara scarile cautandu-si tigarile si ofteaza cand mai gaseste numai una in pachet.

Clipi scurt când acesta o prinse de mână, simţind câteva furnicături în trup. Îşi atinse chipul mai apoi, observând că rănile ei dispăruseră. Îl privi calmă, fără a spune ceva. Îl văzu îndepărtându-se, întorcându-se spre ea mai apoi. "Scuzele mele de deranj domnişoară.", îi spuse, apoi repară geamul, ieşind pe uşă. Închise uşa, încă uimită de ce se întămplase, apoi se trânti pe canapea, luându-şi chitara în braţe. Începu să cânte un cântec vechi, ce obişnuia să îl cânte cu fratele ei.

Ajunge afara din scare blocului, privind absent picurii de ploaie. Merge incet prin multimea interminabila de lacrimi ce cadeau din cer, ajungand in 10 minute la vila sa din zona rezidentiala a orasului. Intra in casa, si merge direct la dus. Isi spala aripile sangerii si iasa din baie facandu-le sa dispara imediat. Nu era dispus sa doarma, desii era obosit. Decide sa se imbrace sa se duca la firma la care era sef. Stia ca sunt o gramada de hartoage de semnat, si se aduanu pe zi ce trece mai multe.
Ia masina alba din curte si goneste catre sediul central. O cladire imensa cu 25 de etaje, cu ferestre mari si multe virouri, cat si sali de prezentare de moda, sali de creare a rochiilor cu o gramada de muncitori si fotomodele.
Insa pe usa mare si imediat este intampinat de Zora, secretara sa personala.
-Domnule Fire, va aduc cafea?
-Sigur Zora ,mersi, am primit vre-un telefon cat am fost plecat?
-Da, de la un domn ce spune ca are nevoie de un model pentru o rochie de mireasa importanta
-Bine ,mersi, spune el scurt si intra in lify, urcand plictisit la etajul 25 al claditii unde era biroul sau.
Intra imediat trantind telefonul pe masa si incepe sa caute prin baza de data un model potrivit.
Ramane tampit cand realizeaza de unde o stia pe fata pe care o spariase cu intrarea prin "efractie".Realizeaza ca e angajata lui, insa la cate angajate erau nu mai tinea cont.
Da un telefon Zorei, spunand sa o sune pe fata urgent pentru a venii la biroul sau.

Se săturase rapid de chitară, aşa că merse în dormitor, aşezându-se în pat. Aprinse televizorul, începând să îl butoneze. Stătu o jumătate de oră, privind plictisită un film de groază, apoi se ridică intrând în baie. Scăpă rapid de haine şi păşi în cabina de duş, dând drumul la apă. Stătu mai mult de cinci minute, apoi ieşi, ofâtnd prelung. Se simţea prea obosită de la un timp şi abia aştepta să poată să îşi ia o mică vacanţă. Auzi telefonul şi tresări, privindu-l speriată. Înjură scurt şi răspunse.
-Da? întrebă, vocea ei răsunând în cameră. Îşi sterse părul, apoi oftă. Ok, vin imediat, spuse şi închise. Se îmbrăcă rapid, apoi ieşi din casă, coborând scările. Ieşi afară şi întră în maşină, plecând din faţa blocului.

Isi cauta prin birou diferite acte, aprinzand becurile imense. Ma invart incet, simtind cum ma ia oboseala din nou. Ma suna Zora ce imi spune ca a vorbit cu fata. Din cate citisem in dosarul ei, e unu din cele mei bune fotomodele din firma noastra. Trebuia sa ma ajute un fotomodel priceput si mai ales frumos si destept. Nu o pitipoanca fara creier.
Ma asez pe scaun aprinzand o tigara, si punand ochelarii cu rama subtire pe ochii incep sa citesc un contract.
Aud o bataie in usa. Spun un "intra" raspicat, sperand sa o pot trimite mai repede acasa dar sa si accepte.

Ajunse rapid la firmă, mulţumind în gând că lumea nu ieşea pe vremea asta afară. Ieşi din maşină, intrând în firmă şi o salută pe Zora. Acesta îi zâmbi scurt. Amanda urcă scările încet, fără a se grăbă, oprindu-se în faţa biroului şefului ei. Îşi dădu părul pe spate, bătând de câteva ori. Apăsă pe clanţă când auzi acceptul de a intra şi păşi în biroul. Închise uşa în urma ei, clipind de câteva ori.
Nu ai somn, sau ce? întrebă calmă, privindu-l pe băiat. Se opri când ajunse în faţa lui, jucându-se cu lanţul de la blugi.

O vede ca intra. Ii observa instinctiv imbracamintea sumara, eleganta dar rebela ce ascundea corpul ei.
Isi da ochelarii jos la replica ei, miscandu-se incet cu scunul de piele.Ii face semn sa se aseaze fara a raspunde la intrebarea ei retorica.
-Te-am chemat aici, pentru ati oferii putin mai mult decat ai pana acuma...spune ironic privind-o calm impreunandu-si degetele mainii.
Il priveste intrebator si el rada amuzat.
-Doresc sa ma ajuti cu o misiune, trebuie sa imbraci o rochie de mireasa, din noua noastra creatie, pe un podium al unui perter de-al nostru, nu esti obligata, poti face asta doar daca doresti, desigur dupa asta, salariul iti va fi marit, si multe alte beneficii, spune el scurt ridicandu-se de la boroul sau inaintand incet catre ea.

Se aşează pe un fotoliu, punându-şi un picior peste celălalt şi îl priveşte. Îşi dă ochii peste cap la tonul lui ironic, privindu-l întrebător totuşi. Îl aude că râde şi ridică o sprânceană. Se abţine să spună ceva pe moment, iar când acesta termină zâmbeşte amuzată.
Uhh, misiune. James Bond şi compania, huh? întrebă şi râse scurt, trecându-şi leneşă mâna prin păr. Deveni rapid serioasă, apoi aprobă. Ok, te ajut Bond, spuse păstrându-şi totuşi tonul plin de amuzament şi uşor jucăuş.

Rade amuzat la replicile ei, chiar i se parea ciudat ca vorbea cu el de parca sar cunoaste de o viata. In general toti il respectau, insa ea vorbea de parca rolurile ar fi invers.
-Ok, maine dimineata la 8, sa fi jos in sala 3, pentru a proba rochia, iar pimaine la ora 6 seara o sa vi cu mine. Spune scurt devenind serios. Se ridica de pe scun indreptandu-se increzator catre ea. O prinde de mana, dandu-i de inteles ca trebuie sa se ridica. Acesta intelege repede, si o tine de mana, facand o pirueta scurta.
-Mda, am avut deptate, va merge perfect, spune dandu-i drumul mainii.
Se intoarce catre birou incet.
-Esti libera daca doresti, spune el amuzat asezandu-se si privind-o continuu.

Am înţeles, sefu', spuse şi îl privi în ochi când o luă de mână. Se ridică în picioare, făcând o mică piruetă, apoi îi dădu drumul. "Eşti liberă dacă doreşti.", spuse tânărul amuzat şi se aşeză fără aş lua ochii de la ea. Dacă-mi permiţi, spuse pe un ton mieros şi zâmbi dulce. Clipi de câteva ori, privindu-l calmă, iar îşi netezi sacoul ce îl purta. Păi eu am plecat, este destul de târziu şi mi-e somn, nu ca alţii, adăugă şi rânji cu subînţeles, apoi se roti, îndreptându-se spre uşă.

Rade la replica ei si spune jucaus.
-Nu stiam ca vampirii dorm ca oamenii, spune incet cu o privire calda si calma de data asta. Fata se inatorce catre el debusolata.
-Mda, sa sti ca mereu am fost curios cum e o vampirita la pat, spune el razand amuzat. El nu vorbea deloc serios in acel moment. Nu gandise asa niciodata. Nu era genu de mare sef care sa profite de angajatele sale.
Desii, spusese asta, o priveste pe fata in ochii zambind cu incredere, batand usor cu un pix in masa. Incepuse sa ii placa tipa pentru tupeul ei, nu sclifosita ca restul si plina de ea, iar zambetul ala dulce ce il arunca fugitiv parca nu o caracteriza dar o avantaja.

Se întoarse spre el privindu-l oarecum debusolată după ce îl auzi. "Mda, să şti că mereu am fost curios cum e o vampiriţă la pat." Ridică o sprânceană, analizându-l încet. Îl privi în ochi şi zâmbi oarecum pervers.
Asta e o propunere, sau cum? întrebă amuzată, jucându-se cu o şuviţă de păr. Se rezemă de perete, fără să îşi ia privirea de la el, râzând în sinea ei.

Incepe sa rada la replica ei, usor confuz.
-Nici gand, Arat a fi genul? intreaba el chicotind usor. Desii ce e drapt arata bine, nu era genul ce sa sio puna cu modelele sale pe biroul sau. Nu in general era ocupat cu problema lungi si mari ce ii ocupau timpul. Chicoteste doar si continua sa se joace elegant cu pixul pe masa curios cat il va mai tintii in ochii. El era inger, desii parea rau si dur, era chiar foarte intelegator si prietenos, dar ii era frica sa arate asta, deci mereu pozitiona fata de suf dur si neinteresat de cei din jur.

-Neah, doar glumeam, spuse zâmbind cald, apoi privi spre geamul uriaş din faţa ei. Îşi trecu mâna prin părul roşcat şi lung, apoi îşi îndreptă trupul. Păi, eu cred că plec, este destul de târziu şi mâine va trebui să mă trezesc devreme, spuse, privindu-l pe tânăr. Se întoarse spre uşă, clipind de câteva ori.

-O noapte frumoasa! spune el zambind strengareste si isi muta privirea de la fata, concentrandu-se mai mult pe leptopul din fata lui. Isi baga strengareste mana prin parul negru usor ciufulit dar cu o forma mereu interesanta, lasand lumina becurilor mari si a lunii sa invaluie camera. Ingerul din el se pare ca actiona fara voia lui, facandu-i ochii negri sa devina un usor albastru . Isi da seama singur din oglindirea monitorului si scutura putin capu pentru asi revenii. Cand patea asa insemna ca oboseala era prea mult pentru el. Isi prinde puntea nasului cu primele doua degete ale mainii iar cu cealalta scoate din pachetul de pe masa o tigara trantind pixul neglijent pe masa plina de hartii.

Zâmbi uşor, ieşind din biroul acestuia. Ajunse destul de rapid jos şi o salută pe Zora, apoi ieşi afară. Ploaie se opri, dar aerul încă era rece. Intră în maşină, tremurând încet şi plecă de acolo. Ajunse acasă repede şi nu se mai obosi să bage maşina în garaj. O lăsă în faţa blocului, intrând înăuntru şi urcă scările. deschise uşa de la apartament, răsuflând uşurată că era acasă, apoi îşi dădu hainele jos. Îşi luă ceva mai comod pe ea şi se trânti pe pat.

Dupa ce o aude ca iasa, aprinde tigara ce o tinuse pana sa iasa ea neaprinsa in gura. Trage adanc fumul in pept, lasandu-se cu spatele pe scaun de tot, relaxandu-si corpul.
Se freaca usor la ochii si ofteaza lung. Desii era obosit nu putea dormii deloc se pare. Suna la secretara ce ii mai aduce o cafea. Se ridica de la birou mergand la fereastra mare din spatele sau. Luna avea o lumina ninunata, pacat ca el se simtea mereu singur, si nu se putea bucura de lumina lunii alaturi de cineva.
Se pierde singur in propriile ganduri, fiind trezit de Zora ce adusese cafeaua. Zora era de fel o femeie plina de ea, iar asta credea ca o poate aduce in patul sefului ei la o firma asa mare, multe fugeau dupa asta. Acesta lasa cafeaua pe birou apropiindu-se de el imbratisandu-l de la spate.
-Zora, iesi din birou, acuma!
Spune scurt cu un ton plin de nervozitatea. Acesta se bosunfla si iasa pe usa. Ii simtea sufletul, il citea Zorei, era o femeie doar pe interes si profit, nu avea nevoie de cineva care sa ii mance banii inutil.

Privi câteva minute tavanul, apoi adormi, fiind răpusă de oboseala acumulată în ultimele zile. De dimineaşă, ceasul sună devreme. Deschise ochii şi oftă, apoi se ridică mergând spre baie. Scăpă rapid de haine şi intră sub apa fierbinte a duşului. Stătu vreo cinci minute, şi ieşi ştergâdu-şi trupul şi părul. Îşi luă pe ea o pereche de pantaloni negrii ce se mulau perfect şi o cămaşă albă. Se încălţă, apoi ieşi din casă, coborând afară. Urcă în maşină, pornind-o şi plecă din faşa blocului.

Observa razele soarelui ce intra prin fereastra prea tarziu. Se ridica debusolat si isi aranjeaza camasa alba si pantalonii de blugi. Inchide calculatorul si isi ia telefonul, iesind din birou si luand liftul. Ajunge la camera trei, realizand ca axact cand el ajunsese , ajunge si modelul sau.
-Buna dimineata frumoasa domnisoara! spune zambind scurt si ii deschide usa politicos lasand-o sa intre prima.
Intra dupa ea, si in fata celor doi se afiseaza o gramada de femei frumoase, imbracate in costume ca de birou, dar pregatite sa o schimbe pe modelul din fata lor.
-Bine fetelor, vreau ca acesta minunata domnisoara sa arate ca o zana in maxim 2 ore, spune el scurt lasand-o pe fata sa mearga in centrul salii foarte mari, tixite cu locuri de fotografiat, locuri de machiaje, cabine de proba si arsenale de cosmetice.

Intră în firmă când ajunse şi privi în jur. Zâmbi scurt, salutându-le pe câteva fete, apoi se îndreptă spre camera unde urma să se prezinte. Îl văzu pe Axel şi zâmbi scurt. "Bună dimineaţa frumoasă domnişoară.", spuse acesta.
Bună dimineaţa, spuse la rându-i şi apoi intră în cameră. Privi în jur, zâmbind.
"Bine fetelor, vreau ca acestă minunată domnişoară să arate ca o zână în maxim 2 ore.", spuse Axel, iar Amanda se îndreptă spre una dintre femei.

Intre timp el iasa dinn sala, mergand catre iesire. Se suie in masina lui si merge catre casa rapid. Avea nevoie de un dus si de mancare pana nu lesina. Ajunge acasa si intra in vila salutat de o femeie prietenoasa, la a doua varsta, ce era manajera, se ocupa cu tot ce tine de casa cat el nu era.
O saluta poiliticos si o roaga sa ii pregateasca ceva de mancare pana iasa de la dus. Acesta il afirma iar el urca scarile catre baie, facand un dus fierbinte si imbracandu-se elegant. Nu prea ii placea la costum, insa era nevoit.
Iasa din baie, luand un pranz scurt . Ii multumeste femeii si iasa pe usa, plecand iar cu masina. In cele doua ore ajunge iar la destinatia sa. Intra in sala trei, observand ca erau doar femeile.
-Unde este Amanda? intreaba el debusolat.

Se aşeză pe un scaun, prinzându-şi părul pentru a nu o încurca pe fata ce avea să o machieze. O ascultă întocmai când o ruga să inchidă ochii sau să facă altceva, iar în scurt timp machiajul fu gata. Se privi în oglindă şi zâmbi. Îşi desfăcu părul, pentru a putea fă coafată. Într-o oră fu gata cu totul. Se ridică de pe scaun şi intră într-o cabină, dându-şi hainele jos. Îşi luă rochia pe ea cu grijă, şi ieşi afară, iar una dintre fete o ajută să se inchidă la fermoar. Clipi des privindu-se ăn oglinda uriaşă din faşa ei şi zâmbi mulţumită. Întră î cabiă, strângându-şi hainele. "Ude este Amanda?" îl auzi pe Axel îtrebâd şi ieşi di cabină privindu-l.
Aici sunt, spuse ţinându-şi rochia ridicată cu ambele mâine. Zâmbi.

Coafura.
Rochia.